Pagini

duminică, 22 martie 2020

Bang & Olufsen Serene

Daca ar fi sa pun pe primul loc o companie care facea obiecte ciudate, Nokia ar fi surclasata de B&O. Serene este inca un model de telefon care poate fi considera o ciudatenie a tehnologiei. Nu am vazut nimic similar pana la el si probabil ca nu voi mai vedea ceva in viitor.

Daca Serenata mi s-a parut ciudata, Serene mi se pare si mai ciudat din multe privinte. Aparut in 2005, Serene se lauda cu un design unic. Colaborare intre Samsung si B&O, telefonul ingloba tehnlogie suficient de importanta pentru anul lansarii si designul unui device greu de inteles.
 Pe langa designul si tehnologia software, Serene venea cu un mecanism unic pe piata telefoanelor foldable, si anume motor de inchidere si deschidere al clapetei pentru o usurinta a utilizarii device-ului. Motoroul actiona cand simtea ca utilizatorul inchidea sau deschidea clapeta aparatului.
 In dock-ul sau, telefonul era in pozitia normala, avand chiar modul "docking station" care inca nu am inteles la ce foloseste. Anticipez ca daca se selecteaza OFF atunci telefonul va fi in pozitia "normala" de folosire.
 Pozitia "normala" de folosire.
 Pentru a desface capacul bateriei pentru a putea insera sim-ul, trebuiau desfacute 2 suruburi cu o surbelnita speciala, inclusa in pachetul telefonului. De ce erau 2 suruburi necesare pentru a proteja bateria sau sim-ul? Nu am nici cea mai vaga idee insa sunt acolo si asa s-au gandit cele 2 companii sa le faca.
Odata inlaturat capacul, dedesubt se regaseste slotul de sim, bateria si bineinteles detaliile produsului.
Cutia era una de impact atunci cand o vedeai, mai ales pentru anul 2005/2007. Cutia arata cu totul si cu totul misterioasa si inscrisurile de pe ea par sa fie aparte.  
 Mi se pare interersanta colaborarea B&O si Samsung insa pe alocuri nu o inteleg. De ce? E simplu. O companie precum Samsung in acea perioada nu era pe cele mai inalte culmi ale dezvoltarii sale precum este acum. Samsung abia cu Galaxy S2 a inceput sa aibe putin mai mult succes decat a avut inainte.
 Astfel, pentru o colaborare cu B&O atat pentru proiectul Serene cat si pt Serenata, compania a facut un efort de a ridica standardele la nivelul B&O, greu de atins. Spun asta deoarece B&O au fost si vor ramane o companie scumpa, produsele lor sunt de lux, preturile sunt pe masura. Cu toate asta, ca cineva sa dea bani pe un terminal B&O avea nevoie si de siguranta pe care in domeniul telefoniei mobile B&O nu o prea avusese.
 Toata istoria companiei B&O se baza pe inca 4 modele aparute in trecut, pana la modelul Serene. Deci, cine ar fi facut o investitie intr-un terminal B&O ar fi trebuit sa fie convins ca este ceva unic prin aparitie si functional prin comparatie cu celelalte companii de la acea vreme. Asa ca, Samsung a fost aleasa, si intr-adevar nu a dezamagit.
 Nu sunt mare fan modele exclusiviste, rare sau foarte valoroase, consider ca cine si le permite sunt bogati sau nu le pasa foarte mult de bani. Este simplu de vazut si la acest model cum banii nu au contat, dat fiind ca in 2007 pentru aceeasi suma de bani iti puteai lua un iPhone 2G si iti mai ramaneau bani.
 Modelul la lansare a costat peste 1000 de euro la acea vreme, ceea ce il facea unul din cele mai scumpe telefoane de pe piata.
 Nu este de neglijat calitatea lurarii, desi, din punct de vedere al telefonului, plasticul care era acoperit cu un cauciuc fin a inceput sa se scorojeasca si sa se jupoaie dupa o anumita perioada de timp. Nu inteleg de ce nu au ales ale material pentru producerea acestui telefon, insa acesta este materialul folosit.
 Ca si mod de incarcare, este intr-adevar inedit. Telefonul are un dock de incarcare metalic in care telefonul se introduce din lateral si se conecteaza pentru incarcare. Un sunet indica conectarea cu dock-ul un led se aprinde pe telefon pentru a fi informat ca este introdus corect.
 Cred ca din toate device-urile cu dock de pana acum acesta este cel mai interesant si nu cred ca poate cineva contesta.
 Arata ca dintr-un viitor indepartat al smartphone-ului actual unde dock-ul este wireless dar arata ca a ceva SF.
 In fine, telefonul, din toate unghiurile nu arata ca un telefon, arata ca o oglinda de poseta, un accesoriu poate feminin decat unul masculin, o incercare de a avea ceva diferit fata de piata, incercare care a rezultat in putine exemplare vandute de catre cele 2 companii, dat fiind pretul si designul.
 Oricine se uita la acest telefon nu poate contesta ca nu este unul unic. Unul menit sa nu fie la fel ca al altor producatori. Dar cred ca asta a fost si ideea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu