Anul era 1999 si Ericsson era pregatit sa lanseze un telefon care a prins foarte bine la public. Cu un design nou, cu un pret accesibil, multa lume prefera alternativa la Nokia, acest A1018. Si daca as mai adauga ca era un telefon mobil pentru oameni mobili, reteta era una de succes. Glumesc. "For mobile people" nu suna neaparat cel mai bine. Dar asta au ales.
Daca este ceva ce nu inteleg in general la Ericsson dar in special la acest model, este litera "s" dupa numarul modelului. Intotdeauna mi-a dat impresia ca este un model "s" si ca mai exista si un model de baza, ale caror caracteristici sunt mai slabe, dat fiind ca "s" ar putea veni de la "speed" sau "special".
Dar anii au trecut, ce-i drept numai 21 la numar si nu au mai scos si modelul fara "s" deci, intr-un fel istoria nu s-a consumat, din punctul meu de vedere. Dar sa intram in detalii. Designul este unul placut si in zilele noastre. Telefonul nu numai arata clasic si adaptat erei respective insa este si robust. Calitatea materialelor este una reusita, dat fiind ca 21 de ani mai tarziu, telefonul se prezinta intr-o stare, as putea spune, imepcabila.
Fiind era tehnologiei care abia face si in Romania baza solida, in general oamenii erau ademeniti cu un meniu simplu dar eficient, caractere mari si cuprinzatoare insa si cu posibilitatea de personalizare a device-ului.
Prima si cea mai evidenta era schimbarea fetei prin inlaturarea plasticului. Nu era primul model de Ericsson care avea aceasta posibilitate insa era cel care avea sistemul mai bine gandit.
Pe spate observam locul in care se adauga suportul de curea, o gaura in baterie. Ma gandesc ca atunci cand nu se atasa suportul gaura juca un rol important in racirea microprocesorului si/sau a bateriei in intensitatea folosirii dispozitivului. (LOL)
In pachetul original, Ericsson mai includea si un handsfree pe care recunosc ca nu l-am vazut niciodata pana acum, insa pachetul original il continea. Handfree-ul era Mono, dat fiind ca se presupunea ca o ureche e nevoie sa o tii libera sa auzi lucrurile din jurul tau, mai ales in timpul condusului. Ciudat cum oamenii au evoluat alaturi de tehnologie incat astazi toti producatorii de telefoane mobile includ handsfree stereo. (LOL 2). In spirit de gluma, stiu ca nu se folosesc numai pentru convorbiri insa eu consider ca era un lucru practic ca atunci cand conduceai sa ai doar o casca in ureche.
Telefonul pe care l-am gasit are putin mai mult de o zi vorbita la el. Nu foarte rar mi se pare ca sunt oameni care au cumparat anumite device-uri doar pentru ca au avut un discount, a fost o promotie iar telefonul a zacut in sertar ani de zile pana au devenit colectionabile.
Revenind la personalizare, A1018s venea si cu un soi de editator de muzica. De fapt de ring tone, ca sa fie cat mai usor de inteles. Ce nu era de inteles era faptul ca nimeni nu cred ca a avut dorinta sa compuna pe propriul telefon melodii care ulterior sa fie demne de pus la ring tone. Am avut curiozitatea cand eram tanar si plictisit sa compun pe un alt telefon un soi de ring tone insa lipsa talentului a fost cheia succesului in incheierea carierei de editor de melodii de ring tone.
In concluzie, A1018s a fost un telefon durabil, ca multe device-uri din anii respectivi, cu o surpriza in anii 2000 a lansarii sale in colaborare cu o imensa companie de bauturi acidulate. Acest model urmeaza sa imi vina si sa il prezint intr-un articol special, asa cum este si modelul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu